Broken hearts left behind
Tears flowing like riptides
.
Console your hearts
Pluck out the shooting darts
For at His feet she lays
After a stressful stay
In a world that defines you by your Genotype.
.
The world beyond, we know not
But we know God
And He welcomes you home Tosyn B.


©2018 Busola S. Kolade

Trust?
How do you trust someone?
How do you take such heavy risk?
Putting your whole world on hold
Banking on someone's good intentions
And their conscience
Even when you know they are human
And we're inately decietful.
Just how?

Right now I'm afriad
Afraid that I'll loose
Loose it all
All that i invested
Invested in a human
Human like me?

This time, I'll chose to trust.
Or should I?


©2018 Busola S. kolade

Overcome with grief
But with unhushed tears
I dare not weep.
But the gullibility I see
Makes my heart roar like an angry sea
At the Stupendous actions praised
On high a single minded chameleon raised
We have all failed
And our "knowledge", a waste

At night they lay asleep
With sweet dreams on empty promises
In support of a wolf
Indeed covered in roses
I  am of the grass root, he poses
Of his evil deeds, he brags
Down south, his followers, he drags
And on the way down with smiles
And laughter eating rice with chameleon shell topping
They are all asleep.

When will our youths see visions?
Sometime soon I hope
Because it seems the old dreamers are on a mission
To enslave us all with gold plated ropes.

I have seen countless bridges
In multiple nations
And they were built out of necessity
And not stupidity
A waste of our very limited resources
In fact a direct and open robbery of our future
Yet we sit in silence
Our bellies filled with rice and the warmth of a friendly chameleon
With no direction, productivity or creativity
All our natural resources lay in waste.


We need to change our mind set
If we must save ourselves
From the single minded chameleons
Whose goal is self enrichment
And wealth procurement.
We must be weary of those who feed us rice
And rob our children of a promising future
Oh,  What a price.

I want to watch as the cobwebs clears from their eyes
The awakening of a new dawn
A people on a mission
To overcome this impending destruction
Through their devotion
To the correction
Of our direction.

We must empower ourselves
We must stand together
For there is power in unity
And failure in division
We can't continue to live in foolishness
By indulging the chameleon's greediness
And enduring his insults in silence.

If there is a time to rise up in unity
It is now
If there is a time to do the needful
It is now
Sleep and slumber no more
For that is for fools


I'm nobody's fool...


© 2018 Busola S. Kolade

I caught a glimpse of those eyes
As I said goodbye
They were dark blue
With a hint of hue
There was no face
Just a mask covered in lace
What a beauty they are
Like gems they are.

To one, goodbye I said
To another my mind lead
Gone to the shadows of the room
Where the walls are covered in brooms
I followed
I followed
The mask lead me
Welcome again, they said to me
A face without the mask, I long to see
But all there was, a reminder of the sea
I followed
I followed

Moving, turning
From corner to corner
Till the mask stopped
So sudden, my heart dropped
Then the mask said to me
Why do you pursue me?
The pleasure of satisfaction, I long for
A beauty to treasure, like never before

I saw a sparkle
Eyes a shining marble
Hands trembling
Feet shuffling
As I drew nearer
That I may see clearer
The face covered in a mask of lace

Take off the mask I must
To see a face I long for, I trust
Ahead lay my task
To set free a face
Trapped in the mask
A mask covered in lace.


© 2016 Busola S. Kolade

The whistling wind blowing against our faces
The dry leaves, rushing to the ground
As if in a race
The now empty trees, dancing to an unknown tune.

The rush of the breeze
Sitting on the motorcycle
Chasing away the heat of the sun
I could almost sneeze.

Arms stretched wide
Eyes on the sky
Body floating with the dry leaves
The weightless pregnant air
To touch a drop of rain

The hallelujah stance
The waving dance
Like happy palms
Like flying leaves
Freedom we feel.

©2018 Busola S. Kolade.

Tell me,
How does one put thoughts into words?
How do you say exactly what you think
Without a fear for what comes afterwards?
And then blink,
Like its no big deal
Like your heart doesn't beat really fast
Like mine does,
Even though it'll never last.
...

If only I could
Say all the things I should
Then I will,
And leave you with the pill.
...

Teach me,
Assume all my thoughts are unclean
And you have all my attention
Is there a manual to follow?
Or words to borrow?
I need your instruction
'cause now I have a box
Full of things I wanna say
But always tomorrow,  never today
I pray I'll be brave,
before I reach my grave.
...

If only I could
Say the things I really mean,
And **** the things that'll never be
And just be me?
...

Show me,
The expression of things in my heart
And how to stop this free-flow of shooting darts
And tell me I'm not mad
For as I lay here,  it all seems hard
And now I'm sad
Please help me,  I cry out
Please show me,  I need a way out
...

If only I could
Share with you, matters of the heart
Then I will tell you what I should
That love for you fills this once empty heart.
...

If only I could,
I'd just say: I love you.

© 2018 Busola S. Kolade

The sky burst open with rain
Thunder roaring and clapping
Loud sounds disguising my pain
The wind, howling
Loud and loud
My blood beats beneath my skin
The darkening shroud
Is now my twin
Shielding me from myself
The lightening in my brain
The broken windows of my mind
I might loose myself
In the sharp ache that fills my mind
Sheer madness that drives my brain
’till it goes away.

Weather and pain
Sun and rain
Hot and loud
’till it goes away.

The Monster
The shroud of darkness that clouds my mind,
The words I utter to the point of madness
My feelings escaping the emptiness of the mind
The white walls and drapes now so plain
As bright and sharp as the sun shines
My pain, so hard it drives
’till it goes away.

Weather and pain
Sun and rain
Hot and loud
’till goes away.

Look at me
Can you tell how I feel?
Do you see the pain inside me?
It shadows me
Almost drowning me
In its darkness
In its madness
Hot and loud one minute
Vengeful and deadly the next
Then just goes away
Leaving behind a trail
of sadness and regret.
My pain,
Just like the weather
Oh so loud,
’till it goes away.


© 2017 Busola S. Kolade.

Se pare ca știi totul
Și doar a predica
Nu văd ce rost are
Aici prezența mea
Când ce rezultă-n mine este numai sânge
Dat pe dinafară pentru a te unge
Pe răni tu, înțeleptule
Ai țipat destul să-mi tai urechile
Furia ți-a ajuns dincolo de cer
Și cântecul ți-e plin numai de "disper"
Si gol de "ajutor"

Însă nu e "gol"
De "spune-i tu pentru mine"
Ca și când ar fi ok să obții
Tot ceea ce vrei fără sa îți ții
Singur șaua vieții
Se simte incredibil și-mi pare impecabil
De bine plănuit, căci nu ești responsabil
Dacă nu merge bine, doar n-ai spus tu ceva
Erai prea ocupat cu a te alerga
Cu furia cu mânia și mândria ta

Toți sunteți furioși și intitulați
Să aveți dreptate, să nu vă schimbați
Toți sunteți titani și restul sunt cei proști
Se pare că sunteți destul de inimoși
Să vă iubiți pe voi suficient încât
Să vă protejați de orice v-ar provoca mai mult
Perspectiva asupra realității
Asupra iubirii sau a maternității

Iubirea mea nu pare
Să aibă loc aici
Și nu-s vreun salvator
Ca să vă scap de frici
Mai ales atunci când clar ca din topor
N-ați sugerat niciunul că vreți vreun ajutor

Suferiți că vă place și asta-i adevărul
Pe care-l văd eu, nu *** sa fiu eroul
Când refuzați puternic orice implicare
Care să vă fie puțin provocatoare.

Nu vă doriți salvare, ci numai validare.

Sclavi ai vieții voastre, ah cât e de trist
Dar păreți comfortabili în lacrimi și abis
Și când am încercat o mână sa vă-ntind
M-am topit și-am plâns, era mult prea acid

De libertatea-i munte, îmi sunteți plini de mare
Și-am să vă mulțumesc, căci nu e de mirare
Că busola mă îndrumă pe altă cărare
Și vântul dintre pânze îmi zice așa tare

"Ești doar eroul tău, și orice chemare
Ce vine dinspre ei, doar cere ca atare
O respingere simplă, fără vreo formă
De sentiment de ură sau țipete de normă "

Nu vreau sa vorbesc cu nimeni despre nimic
Și am s-o țin simplu, nu am s-o complic
Dacă îmi aduceți acest zgomot în casă
Sper să mâncați bine, dar nu la a mea masă,
Am sa vă anunț că nu e pentru mine,
Și am s-o zic repetat și dacă tot nu-i bine
Sau nu are valoare încă ce vă spun,
Sper să fiți iubiți, dar pe al meu drum
Nu vă mai *** permite vreun fel de access
În realitatea mea sau să îmi abuzez
Iubirea și răbdarea când văd așa de des
E loc doar de-un om, și drumu-i deja mers
De mine.

Așa că baftă voua,
Și cu bine mie.
Sau poate e pe dos,
Nu vreau sa stiu,
In fine.

_M.

Zboară odată! femeie pumnal
Cu părul roșcat precum un stejar
In toamnă, o doamnă
Cu zâmbet pur și elegantă
Ce abia pornește-n lume
Și își strigă propriul nume
Acum într-un necunoscut
Nou și nemaivăzut
Cu vise-n zi și vise-n noapte
Cu poezii de "ce-ar fi poate"
Cu familii încurcate
Și pânzele sus ridicate
Pe un ocean de emoții
De gânduri și de retrospecții
Busola nu merge, ce direcții
Să aleagă pe al vieții
Drum de nu ce simte că o cheamă
Să fie propria persoană

Zboară odată!, femeie pumnal
Nici nu mai știu *** să respir macar
Dar apoi să m-odihnesc,
Relaxez, gândesc, trăiesc
Și nu mi se pare drept
Cât de mult te plimbi prin piept
Pe la mine si prin cap
Prin ochi, urechi și Instagram
Vreau niște spațiu să fiu calm
Și niște timp să-nvăț sa am
Frâiele propriei vieți
*** să-nvăț asta când m-aștepti
În fiecare colț all minții
Grădinii și zâmbești cu dinții
Și nu știu să-mi refuz dorința
Instinctu-mi cucerește ființa
Și eu plec din acest corp
Și mă tem c-o s-ajung mort

Mă tem c-o sa te folosesc
Că o să mă abandonez
Pe mine și tot ce creez
E un specific tip de chin
E neîncredere-n destin
Și dorința de control
Cu un strigăt de ajutor
Mut.

Am vrut mult
Să mă las purtat de vânt
E enervant să văd cât sunt
Cu mine însămi eu de crunt
Și să revăd *** ajung
Să îmi tai propriul avânt
Să văd *** iar nu știu sa simt
*** amorțesc și mă agit
*** cred că rămân fără timp
Și tot ce ajung să am pe chip
Sunt dorință și confuzie
Ce fel de iluzie
Îmi mai vând de data asta?
Oricum tu vezi după masca
De care eu sunt convins că este realitate
Nu văd alt drum spre libertate
Decât încredere ca poate
Necunoscutul ce-l trăiesc
E un mister prin care o sa găsesc
Ceva mai multe despre mine,
Deci hai că sar, o să fiu bine
Probabil.
_M.