"timp" poems
The audience, silent, took a breath in unison
Included in the orchestra was every instrument imaginable
Banhus and Gadulkas played folk and polkas
The brutish brass, bodyguards and protectors of stringed melodies
Included in the orchestra was every instrument imaginable
A concert harp, plucked by fingers long, smooth and sharp
The brutish brass, bodyguards and protectors of the woodwind class
Saxophones provided a melancholy lilt, the timp was traditionally built
A concert harp, stroked by running fingers, smooth and sharp
Every sharp and flat note was passed through the throaty reeds of oboes
Saxophones reminiscent of ‘jive’, the timp in its size had nowhere to hide
This exhibition of musical traditions played late into evening with no intermissions
Every sharp and flat note accounted for, motifs carried whispers of folklore
Banhus and Gadulkas, swapped stories with bassoons and bagpipes
The exhibition had finished, piano keys rested, every note has its operatic death
The audience, silent, took a breath in unison
Jun 14, 2016
Jun 14, 2016 at 8:56 PM UTC
El testament Coràn
In ta l'an dal quaranta quatro
fevi el gardòn dei Botèrs:
al era il nuostri timp sacro
sabuìt dal soul del dovèr.
Nuvuli negri tal foghèr
thàculi blanci in tal thièl
a eri la pòura e el piathèr
de amà la falth e el martièl
[...]
Lassi in reditàt la me imàdin
ta la cosientha dai siòrs.
I vuòj vuòiti, i àbith ch'a nasin
dei me tamari sudòurs,
Coi todescs no ài vut timour
de tradì la me dovenetha.
Viva il coragiu, el dolòur
e la nothentha dei puarèth!
1k
No quiero vivir donde
My people aren’t elated
Pentru să vin acasă.
I am greeted with tears in their eyes
Își iau avânt să mă întâlnesc căt mai rapid
Estoy envuelto en los abrazos más grandes.
They insist to hold my bags for me,
Una mano en mi espalda y la otra en mi equipaje
Mă ghidează la parcare.
Niciodată întreb pentru o călătorie
Una experiencia impagable por el amor que me rodea.
I always get a pang of emotions even for others experiencing the same with their family.
Never enough time
Niciodată destul timp
Nunca suficiente tiempo.
Jul 14, 2024
Jul 14, 2024 at 5:58 AM UTC
Îmi pare rău.
Îmi pare rău că te -am reușit .
Toată viața mea
Am cerut să aparțină
Și nu am
Până când a venit de-a lungul .
Mi-ai dat adăpost
Și sa oprit durerea .
Ai chiar a ieșit din drumul spre dragoste * * de mine.
Dar, după un timp,
Am dat seama
Asta a fost tot o minciună
Deci, * * ea știa *** te-ai simțit .
** A ** ei a fost .
O fată te-a iubit .
Și nu mă refer.
Adică * o *
fata
Cine nu este de mine .
P.s. Different language-Romanian
Jan 21, 2015
Jan 21, 2015 at 5:24 PM UTC
We’re standing together now, under the light of our winter moon.
Standing proud, for the love we will share begins soon.
I see your face, shining, with that certain celestial light.
You’ve brought back my hope to glow eternally bright.
Unattested, you have answered my call; all I’ve been praying.
And I’ll always cherish this peace and the love you’ve been saying.
You’ve filled the gaps, sitting idly inside my heart.
It’s been longing for you, all this time we’ve been apart.
I will cherish this life we’ll have, so you can be closer to me.
And for the greatness, we’ll share, growing endlessly.
I want nothing more than to face this all, together.
And the chance we have to start our “happily ever after.”
///
Acum stăm împreună, sub lumina lunii noastre de iarnă.
Stând mândru, pentru dragostea pe care o vom împărtăși începe curând.
Îți văd fața, strălucind, cu acea anumită lumină cerească.
Mi-ai adus înapoi speranța de a străluci etern luminos.
Neatestat, mi-ai răspuns apelului; tot ce m-am rugat.
Și voi prețui întotdeauna această pace și dragostea pe care ai spus-o.
Mi-ai umplut golurile, stând în inima mea.
Mi-a fost dor de tine, în tot acest timp am fost separați.
Voi prețui această viață pe care o vom avea, astfel încât să puteți fi mai aproape de mine.
Și pentru măreția pe care o vom împărtăși, crescând la nesfârșit.
Nu vreau altceva decât să fac față tuturor, împreună.
Și șansa pe care o avem de a începe “fericit pentru totdeauna.”
Feb 10, 2021
Feb 10, 2021 at 10:23 AM UTC
Ti jos, Dili, ta li cassis
a plòuf. I cians si scunìssin
pal plan verdùt.
Ti jos, tai nustris cuàrps,
la fres-cia rosada
dal timp pirdùt.
656
(Literal Translation from Romanian)
This poem, actually,
it's not even a poem,
just some random text
that
will waste your time
and energy,
will try to hurt you
and rub salt in the wound,
it will mess with you a bit.
That's what happens when you don't read
what you're supposed to.
This text was born
to teach you a lesson:
next time
be more careful
with what you choose to read!
(Alternative translation I)
A Poem Not Meant to Be Read
This poem, in truth,
is no poem at all,
just a simple text,
meant to stall—
to steal your time,
your energy, too,
to wound your soul
and rub in the salt,
mocking you,
it’s your fault.
That’s what happens, don’t you see,
when you read what’s unworthy.
This text was born with a goal in mind:
to set you straight, to make you find
a better path, a wiser way—
be cautious in the books you stray!
(Alternative translation II)
not recommended for reading
this poem truthfully
isn't even poetry,
just some random text
that will steal your time
and drain your energy,
will try to wound you deep
and on that wound will heap
salt, in other words
it's making fun of you.
that's what you get, it's true,
when you don't read what's due.
this text was meant to be
a lesson, you will see:
next time
be more careful
with what you choose to read!
(Original poem)
poezie nerecomandată lecturii
această poezie, de fapt
nici nu e poezie,
ci doar un text oarecare
care
îţi va lua ceva timp
şi ceva energie,
va încerca să te rănească
şi pe rană să-ţi presoare
sare,
adică îsi va bate niţel joc de tine.
aşa-i, când nu citeşti
ceea ce se cuvine.
acestui text i-a fost dat să se nască
pentru a te pune la cale:
altădată
să fii mai precaut
în lecturile tale!
Nov 19, 2024
Nov 19, 2024 at 6:13 PM UTC
O plimbare cu tine sub cer deschis
În timp ce drumul nostru de mai jos sa bazează pe stimă
Când mă privești cu ochii tăi de Egee
Simt căldura ta îmi influențează visele
Un sfert de secundă a fost tot ce a fost nevoie
Să știu că nu aș fi niciodată la fel
Începând această călătorie, o nouă pagina pentru cartea noastră
Pentru că deocamdată va rămâne doar seninătatea
////
A walk with you under open skies,
As a path below rests in august esteem.
When you look at me with those Aegean eyes,
I can feel your warmth influence my dreams.
A quarter of a second was all it took
To know I’d no longer be the same
Beginning this journey, a new page in our book
Because for now, only serenity will remain.
Feb 2, 2021
Feb 2, 2021 at 3:54 PM UTC
Lassàt in tal recuàrt
a fruvati, e in ta la lontanansa
a lusi, sensa dòul jo i mi inpensi
di te, sensa speransa.
(Al ven sempri pì sidìn e alt
il mar dai àins; e i to pras plens
di timp romai àrsit, i to puòrs vencs
ros di muarta padima, a son ta l'or
di chel mar: pierdùs, e no planzùs).
Lassàs là scunussùs
ta ciamps fores-c'dopu che tant intòr
di lòur ài spasemàt
di amòur par capiju, par capì il puòr
lusìnt e pens so essi, a si àn sieràt
cun te i to òmis sot di un sèil nulàt.
659
*** simti clar lipsa de tandrete
De aceea nu am pic de politete.
Am ales sa mi gasesc o alinare,
Scriind poezii despre *** doare.
*** doare timpul care nu iarta,
*** doare absenta ta deodata.
Si *** dor toate, pe interior
Nelasand nimic bun la exterior.
Am lasat regrete sa ma macine,
Dar am pastrat iubirea intr-o imagine.
Din tot ce am invatat de la tine,
Am inteles ca timpul vindeca de la sine.
M-ai invatat sa trec peste orice dezastru.
Asa ca, dincolo de nori, cerul e mereu albastru.
Jun 30, 2020
Jun 30, 2020 at 8:50 AM UTC
Tata îmi spune ca mi se atrofiază mușchii în mâna stângă
Așa că,
De noaptea ielelor nu o să mă mai mișc, o să-mi adoarmă corpul -lasă-mă să cad și nu mă mai aduna!
O să las ura ielelor să mă umple, să mă poarte cu solstițiul departe.
Tata tot îmi spune eu îmi dau urechile să le ia ielele, să le ia ielele.
Le dau lor corpul meu care zdruncină gânduri și suferințe,
Le dau lor venele și sângele care car alene globule, vise și cântece pentru sânziene.
Le voi da lor dragostea ce ți-o port, s-o ducă departe, să calce marea în picioare cu ea, să-i înflorească valurile vara ca să înghită țărmul toamna cu dragostea mea -o s-o dau lor, o s-o dau ielelor.
Le voi da cuvintele scrise și nespuse să le lase închise în codrii, să le ardă în focurile culmii.
Le voi da lor tot, vă dau tot ielelor!
Corpul ăsta rupt de timp și atât de tânăr, luați-l ielelor și făceți-vă lume
O coastă zâmbet pentru voi, ielelor!
Ochiul meu pentru cruzime, onorați-l ielelor!
Eu vasul pentru ura voastră, voi aduceți-mă de îndată acasă.
Dragostea asta pentru nimeni și pentru tot,
Luați-o voi ielelor!
Lichiditatea ei pusă în sticlă- poate hrăni pământul cât mor
Fulgeră și tună în mine timpul nerămas pentru dragoste, sânzienelor vă implor luați-o și ascundeți-o.
Mintea aceasta marmură de alamă, o povară pentru mine rogu-vă de-o aruncați.
Sau de-o păstrați ielelor, puneți-o la rece, să nu mai plece, să nu mai sufere.
Fie-vă sânge și sabie de-o luați.
Ielelor de noaptea voastră eu vă dau tot ce sunt eu,
Gură. Aer. Plămâni.
Șoapte. Atingeri. Înghițituri.
Mâini. Vorbe. Visuri.
Genunchi. Coate. Ocolișuri.
Ochi. Lacrimi. Sânge. și Podișuri.
Luați ce puteți duce și acolo unde mergeți, acolo să le distrugeți.
Jun 21, 2022
Jun 21, 2022 at 4:00 PM UTC
Oceanul a fost creat pentru noi
Norii ne-au copiat lacrimile, și au cântat.
Pașii noștri au răsunat bătăile inimii Pământului
În timp ce mergeam de-a lungul țărmurilor sale de toamnă
Și chiar și atunci când ne îmbrățișăm
Am nevoie so fii mult mai aproape
/////
The ocean was made created for us
Clouds copied our tears and sang along.
Our footsteps echoed the Earth's heartbeat
As we walked along its autumnal shores
And even when we embrace,
I need you so much closer.
Jan 26, 2021
Jan 26, 2021 at 12:04 PM UTC
Gravitația situației
Poate că eu nu înțeleg.
Dormitul e o distracție.
Că mă ascund nu neg.
Într-o constantă rotație.
Eu nu fac turul complet.
Plutesc poate prea mult în ultimul timp.
Distruge-mă dacă poți.
Noaptea se transformă în anotimp.
Și ne primește pe toți.
Eu nu mai stau trează.
Fac parte din delincvenții nocturni.
Ne uităm la lună și așteptăm următoarea faza.
Ne uităm la stele și la cerul bătrân.
Se pare că a devenit o pasiune acestă tortură diurnă.
Dar nu pare așa rău când suntem împreună.
Deși "treaz".
E greu de obținut zilele acestea.
O să rămân fără răgaz.
Dacă mă las prizonieră în noaptea grea.
Feb 14, 2019
Feb 14, 2019 at 1:04 PM UTC
Compensez acum pentru câte n-am trăit,
O mandibulă travertin, nu-mi mai filtrează plămânii
Decât când sunt singura
mint
Când sunt singură ajung la apogeul interogării.
Da, are dreptate acum m-am convins.
Nu mai *** spune că beau sau că fumez în plan social
Un viciu real e un viciu personal iar eu...
Eu îmi transform tot în viciu atât cât există în intimitatea propriei mele minți.
Îmi privatizez existența precum visam că voi face, un chin, o răutate de nedescris la fel *** spunea tata-totul se va întoarce când "ai grijă ce-ți dorești că poate se îndeplinește."
Tată, nu e un "poate" , vezi tu toate aceste spuse intră în contradicție;mi-ai spus că tot ce vreau, primesc și ai dreptate-nu e un "poate" , e unica certitudine.
Tată dacă ai știi că glumele despre un viitor malefic aveau să devină realitate pentru fiica ta, le-ai mai fi spus?
Și această frumusețe de a trăi și de a admira tot malefică rămâne în prisma unei existențe deteriorate, acrită de timp.
Tată dacă ți-aș fi spus că era prea târziu, ai mai fi venit?
Toată această ardoare a mea de a afla *** se poate trăi mă conduce dintr-o viață în alta.
Și așa schimb lumi, anotimpuri, oameni, existențe - eu avertizez dar niciuna dintre aceste vorbe nu sunt concrete, aceste discursuri discrete, aceste vise pe jumătate coerente-eu nu sunt poet când îmi găsesc vină, când mă blamez, eu nu sunt poet când previn oricât de frumos poate suna.
eu nu sunt poet, nu când fumez, nu când implor, nu când sufăr.
Tată, eu știu că nu mă vrei poet, ceva filozof delirând într-o râpă.
Tată, asta se întâmplă,asta se va întâmpla.
Oct 11, 2022
Oct 11, 2022 at 10:45 AM UTC
și în Istanbul totul rămâne la fel.
numai eu merg altfel,
numai eu sunt alta.
lustruitorii de pantofi sunt pe mal,
oamenii fumează și se miră de pescăruși.
unghiile îmi sclipesc în soarele ăsta străin,
mi-e frică să aud ce e în jur
mi-e frică de nimicul pe care îl simt
mi-e frică că sunt ruptă de realitate și nu mai știu *** să mă port
dar tu
tu ai rămas la fel și mă doare viața pe care aș fi putut-o trăii cu tine.
prima și ultima
clipă și iubire.
Apr 20, 2022
Apr 20, 2022 at 6:30 PM UTC
și nu mai rămâne nimic de făcut
doar gura asta de rodie s-o înghit
și să achit un timp trecut pentru un noi ce nu există
eu rămân pe jos tu în pat, eu plec în mansardă tu la masă cu paharele sparte și rujul meu roșu.
atât a rămas din mine, o dorință să-ți fiu și o urmă de ruj la tine pe piept
atât am fost.
îți fredonez ceva, nu contează ce anume atâta timp cât face sunet
să distragă că sunt goală, să distragă ce sunt cu adevărat
tot ce sunt eu se prelinge pe tine și nu ne mai suportăm, și suntem înfometați.
ți-am dat din mine limbă corp și melasă de minte
ți-am spălat capul pe întuneric în cada și era atât de frig
ți-am plătit pentru ce am luat.
Jan 4, 2023
Jan 4, 2023 at 3:43 PM UTC