Submit your work, meet writers and drop the ads. Become a member
pieces Jan 2016
al verte parado frente a mi,
pense en todas las veces que miraba tu foto & te imaginaba junto a mi.
pense en lo pequeño que se ponen tus ojos cuando te ries & en lo amplia que se pone tu sonrisa cuando digo algo que te parece gracioso.
pense en lo agradecida que estaba, pues era yo la culpable de que sonrieras tanto.
te tuve tan cerca por mucho rato.
volvi a tocarte, a abrazarte, a sentirte, a hablarte, a mirarte, a pensarte.
hacias de cualquier momento uno util para hablarme. me preguntabas "estas cansada?" & sonreias.
puede que me sienta cansada fisicamente, pero jamas me sentire cansada de ver tu sonrisa, ver tus ojos, escuchar tu voz, & escucharte sonreir.
tu sonrisa es como la melodia que calma mis pensamientos & me ayuda a sentir viva.
tantos dias mirando tu foto imaginandote a mi lado, & hoy por fin te tuve frente a mi sonriente como siempre lo has estado.
aprovechabas cada momento para abrazarme & tocarme, observarme & hablarme.
me hacias pensar en la vez que me preguntaste si eramos algo mas, que con tanto rato al lado tuyo lo comenze a creer. solo queria mas & mas & mas de ti.
no solo te queria para ese rato.
te queria para mas.
para ese rato, & otro rato, & todos los ratos que puedan ser.
sentir tus manos en mi me hizo sentir como pieza de museo. como si tu fueras el escultor que moldeaba la pieza & le daba forma & vida. & yo era la pieza de museo que cobraba vida al ser moldeada & tocada por ti.
como si yo fuera esa pieza de museo que te sabes de memoria, te encanta tocar, & siempre esta en tus pensamientos.
pense que eras el escultor que vendia taquillas de museo para que todos fueran & puedan admirar tu amada pieza de museo que soy yo. como si yo fuera tu pieza de museo favorita & quisieras que todos lo supieran para que conozcan & esten consientes de tan majestuosa pieza de museo que soy. que solo tuya soy & tuya sere. que no importa cuantos ojos vengan a observarme, sabrias que ninguno podria mirarme de la misma manera en la que lo haces tu. que no importa cuantas manos vengan con la intencion de tocarme, ninguno podria hacerlo pues soy tu pieza favorita & no quisieras que me rompieran, aunque muy en el fondo sabias que una pieza como yo jamas podria romperse, pues estaba echa de un material unico que no se encuentra en todas partes, si no dentro de ti: tu gran amor hacia mi. tan delicada pero a la misma vez tan fuerte & llena de vida. no quisieras que hubieran piezas de otras personas en mi. total, sabias que ninguno otro podria tocarme con el amor & la dulzura que lo haces tu. tu me conoces, pues tu me creaste.
cuando me mirabas, te pensaba observando mi foto e imaginandome junto a ti. & que cuando estuve frente a ti, era la unica con la quien querias pasar todos tus ratos.
tantos pensamientos cobraron vida cuando te vi, hasta que volvi a la realidad & recorde que no soy tu pieza de museo favorita. hasta que recorde que existe otra pieza de museo que te gusta tocar & moldear aun mas. hasta que recorde que hay alguien mas en tu vida que ocupa todos tus pensamientos & con quien pasas todos tus ratos.
Saint Audrey Sep 2017
Nobody likes me now
I don't care
Everybody hates me now
They've got some nerve..
Everybody's looking down
I'm feeling cyclical
What should I do about

These *******

Pariah
Sin in over abundance
Liar
Reality could never change
Despondent
Sacrifice util it's incumbent
Pariah
You love the fair exchange

Gauge the metric
By which you judge
The proper usage

Harsher than the light on my keyboard

Often peckish
Killing skeptics
The proper usage
It all falls in the same vein

Forgiveness to a fault line
My god
All I've ever wanted was a new design
Hiding away in the suffering
Fudge the figure for the slumbering

Drab as they may come
Welcome to the whole **** phylum
Encroaching on the underlying theming
And everyone seems confused

I took the world
In my hands
Looked down
Then up again
They all were screaming
About the meaning
Under god
Claiming that they were free men

No resolve left, I stopped listening
par
David Leger Apr 2015
Every day people astound me and I don’t know why.
They’ll astound me util the day i die. Why?
Don’t get me wrong, but where are the important people,
I wouldn’t know one if I met one. I’ve never met one.
But they’d be all that much more special if one appears to me ever.
I thought I found one once, then twice, and a third time, but before long they fell to ruin under the weight of themselves, they were abnormal and reality was normal, always clashing, and crashing, and bashing heads with each other.
I cry, oh how I cry for them to come back to reality where I am trapped. I see their reality and they do not. I wish I was like them. I wish I couldn’t see their faults and mine. As I slip away and their eyes glazed with rose pedals, I let out a shout! “Take me!” but their grins grow wide with sweet eyes and they drink my tears while I cry for them. I am sunk like a forlorn ship in the storm long ago. Like the sorrow they write about, I am that reality without readers. Unbeautifully broken. My story is worth not their hearts.

My eyes still close dreaming of you.
Written while listening to "Howl" by Allen Ginsberg.
sanctuary Oct 2016
someday I will wake up next to you.

oh my, how lovely that sounds
how warm it feels around my heart

someday we won't have to hide.

with me holding your hand as strangers pass by
with me kissing your lips without fear, without second thoughts.

someday we wont have to face the distance

we can finally be together
finally free from their grasp

**but util that someday, I'll have to bear the emptiness when you are gone, the dread of you not being around, and the pure bliss of you finally coming home to me.
You swore you never knew
What love was util you met me
You would not say the words
Until you meant them
Then you said them to me
In English and French repeatedly
You said if I ever went far away
You would never let me go again
You said you would never leave me
The morning after I dreamt
That you did with her
You said a wife you were asked to pick
Swiftly you chose me
You said you craved for only me
Dreamt of the night our wedding will be
Now these things have meaningless be
Because you are saying these words to me
"Tomorrow her parents I will meet
Just know our memories I will always keep
For Man proposes but God disposes
I wish you the best
Because you deserve it"

©Belema.S.Ekine
Marco Bo Nov 2018
under this scratch of sky to us assigned
I do not want to be useful
I want to be close to you.....

not telling you what you do not remember or do not know
but gather the threads that tie our words
dispersed in infinite space
and knot them one by one,
the words
so to weave a net

a safety net on which we may let us go,
fall
with all our thoughts
before it's late

of other possible goodness
I do not know
................
sotto questo graffio di cielo a noi assegnato
io non voglio esserti utile
voglio esserti vicino.....

non dirti cosa non ricordi o non sai
ma raccogliere i fili a cui sono legate le nostre parole

disperse nello spazio infinito
e annodarle una ad una, le parole
così da tessere una rete

una rete di protezione sulla quale lasciarci andare
cadere
con tutti i nostri pensieri
prima che sia tardi

di altro bene possibile
non so

inútil

bajo este rasguño del cielo a nosotros asignado
no quiero ser util
yo quiero estar cerca de ti.....

no decirte lo que no recuerdas o no sabes
en cambio recoger los hilos donde estàn atadas nuestras palabras
dispersas en el espacio infinito
y atarlas una por una,
las palabras
para tejer una red

una red de seguridad en la que podemos dejarnos ir,
caer
con todos nuestros pensamientos
antes de que sea tarde

de otra posible bondad
no sé

................

inutile

sous cette égratignure du ciel pour nous assigné
Je ne veux pas être utile
Je veux être près de toi.....

ne pas vous dire ce que vous ne rappelez ou ne savez pas
mais rassembler les fils qui lient tous nos mots
dispersés dans un espace infini
et les nouer un par un,
les mots
ainsi tisser un filet

un filet de sécurité sur lequel nous pouvons nous laisser aller,
tomber
avec toutes nos pensées
avant qu'il soit ****

d'autre bonté possible
Je ne sais pas
Paola Bodano Dec 2018
I tried it all,
I ran
I wrote
I swam
and sunk
I smoked
and flew
only to fall back through
I lied
and hoped
Still nothing
worked
Maybe there's something
for me to do
not yet named of course,
Util then
I'm off to study,
because that's all I must do...

or maybe not

off to fail i go
Am mers seara la lac să mă prefac scriitor
Să găsesc cuvinte ca să cer ajutor
Cu șarm și sub o formă
Nu basic sau de normă
Nu! Căutam o scânteie
Sau o intenție, idee
O mică odisee
Care să-mi reflecte
Rănile spre mine
Ceva mai blând
Fără furie
Sau să învăț să fiu plăpând
Și să îmi fac viața vie.

Nimic prea wow, n-am văzut mult
Am stat pe iarbă printre plante
Maxim o lebădă sau poate
Un porumbel zburând pe cer
Nu m-am prins în timp util
Că ziua trecuse subtil
Ceasul a zis cu convingere
Că era ora de stingere

N-am găsit ce căutăm
Prin ai creierului geam,
Dar am simțit destulă pace
Știind ca totul se întoarce
A doua zi,
Și că totul va muri,
Și apoi va reveni,
E la fel ca empatia
Omul ce-și uita condiția
Și își pierde reflexia
Înjură ploaia, însă tot ea
E cea ce-i spală oglinda
Cel ce nu se-ndepărtează
De propriul suflet nu navighează
Viața cu adevărat
Cel ce a asigurat
Mereu că știe ce-l așteaptă
E după gratii, după lacăt
Spiritual, emoțional, mental și vibrational
Uimirea nu va fi găsită
În cunoscut, ea e sădită
De fraierul ce se aruncă
În ocean, ce se îneacă
În confuzie și pleacă
Din portul construit mental
Comoara este în ocean,
Deci fii curios! Sari orbește!
Dacă n-ai pânze, vâslește.

_M.
Sky Sellers Mar 2020
"Turn that frown upside down..."
Shes told.
So she stands up and yells "NO!"
So she throws herself
Makeshifts if you will
Transforms if i may
Now she's different
Doesn't care for the ones who love her
Not util she knows her bottles friends aren't always gonna be there

— The End —