IF I could have stopped you.
I would have jumped in my car, raced to Hohenwald,  and slung gravel as I sped down your driveway, braked fiercely to stop inches from that guest house,  and fly out  from the inside of my car,  screaming, "Don't do it!  I'm here,   Uncle Brandon!  I love you! We all love you! "
I would have ran up the cedar steps, kicked the door in with my foot,  and yelled as loud as I could until you answered me.
No matter how many times I yell at your headstone, you never answer me.
You were a cowboy, traveling all over the country,  and seeing sights that many would never witness in their lifetime.
You had broken every bone in your body twice
you had a sense of humor
intelligent (two degrees), both in English and Teaching.
You had dreams of being a lawyer and
a college professor.
Only you were a cowboy first.
You loved to ride,  and you loved with a heart bigger than Montana sky.
I wish you had not left.
I miss seeing your dark brown matted hair, peeking from beneath your torn,  curved cowboy hat as you tipped it at me, with a wink,  adding, "See you when the wind changes"
You were a poet.
I think of you when I write,  and part of me still blames myself for not telling anyone about seeing you at my work that night.  You looked awful and I knew something was wrong,  but I didn't say anything--I have no clue why.  
You loved life,  why did you leave?
You had love,  why did you look?
We were your family,  why did you leave?  
I shouldn't be typing this
You are dead.
The world lost a true cowboy.
A man that lived by the sweat of his brow,  and the dirt on his clothes.
I would have stopped you.  I would have grabbed that gun,  and hugged you for the longest time,  and then I would have saddled up your horse and one for me.
Then the four of us would trot along to the highest hill we could find,  and I would watch the sun move across the sky, and tell you that every sunset of every day is always different, so you don't need to miss a single one.

Uncle Brandons last poem
   Im riding. Riding this way is like playing a finely tuned instrument, at times delicate, at other times powerful... The true artist can play with equal dexterity a soft ballad or a crashing march.

Se hai effettuato il login per Style Me Pretty questa mattina alla ricerca di qualcosa che stava per allietare la abiti da sposa on line vostra giornata .siete fortunati .Abbiamo un super allegro .super felice .assolutamente stupendo Tahoe matrimonio da Em The Gem e di mettere un sorriso sul



mio volto che non sta andando da nessuna parte in qualunque momento presto .

ColorsSeasonsSummerSettingsRanchStylesCasual Elegance

dalla splendida sposa .Mio marito .Nick .e ** incontrato 10 anni fa a Tahoe come membri della UC Davis Ski Team .Quando diventando impegnati lo scorso agosto .abbiamo concordato la nostra posizione di nozze doveva essere significative e univoche .Tahoe è stata la scelta naturale .dal momento che è dove ci siamo conosciuti e continuiamo a visitare .Dopo la visualizzazione di più sedi Tahoe .abbiamo scoperto la splendida Northstar Zephyr Lodge .Con una splendida vista Tahoe Mountain Vista e la capacità di ospitare comodamente i nostri 200 + ospiti .il lodge Zephyr forma il conto perfettamente .La caratteristica migliore : gli ospiti sarebbero arrivati ​​tramite impianti di risalita !Essendo un nuovo lodge di sci .il nostro matrimonio è stata la prima cerimonia e il ricevimento nella posizione .quindi è stato emozionante mettere insieme tutti i dettagli .

Come graphic designer .si è ipotizzato che vorrei progettare tutto da solo .e io volentieri ha accettato la sfida .Per i nostri colori di nozze .abbiamo scelto il fucsia e giallo senape .Abbiamo apprezzato la felice .combo estate e anche come spuntato contro i colori forestali naturali .Per i nostri materiali cartacei di matrimonio .volevamo un look semplicistica che era spensierata e riflette il nostro spazio .** creato semplici caricature di Nick e io.insieme con uno dei nostri Goldendoodle .Maisie .che abbiamo usato per gli inviti .oltre alla giornata di materiali nozze e segnaletica .Abbiamo inserito dettagli in legno nella nostra cancelleria per riflettere la posizione.** disegnato tutto.dal salvare le date e programmi .fino ai pacchetti Toss riso .

La maggior parte delle decorazioni era DIY .Volevamo semplici decorazioni che mostrare il luogo moderno .ancora rustico e non eclissare gli scorci visti attraverso il soffitto stava quasi per finestre del piano .Abbiamo ordinato i nostri fiori alla rinfusa da un negozio di fiorista locale e .con l'aiuto di amici e familiari .organizzato loro il giorno prima dell'evento con barattoli riciclati.La sede ha fornito bei tavoli in legno che abbiamo accentato con corridori di colore neutro.Ai tavoli .abbiamo lasciato divertente gratta carte pop - quiz e penny per i nostri ospiti di godere .

schede magnetiche da Ikea visualizzare le nostre schede di scorta .Abbiamo fatto il nostro tessuto coperto di senape gialla e fucsia magneti pulsante per apporre le carte per le tavole .Per favori .abbiamo implementato la versione montagna Tahoe di un candy bar : il bar self-service trail mix !

abiti da sposa corti le damigelle indossavano gonne di seta neutri da BHLDN e ciascuno ha scelto i propri piani oltre a scarpe gialle .I testimoni dello sposo indossava pantaloni J. Crew e camicie bianche e senape cravatte gialle per una sensazione causale montagna .La madre dello sposo ha creato tutti i mazzi di fiori e boutonnieres .

Northstar ha fatto un lavoro meraviglioso appartamento il cibo cena e bevande .Il dessert buffet consisteva di tutti i dolci fatti in casa per gentile concessione di amici e familiari .Macarons .brownies .biscotti .caramelle e dolcetti piacquero molte pance .Dopo una lunga notte di balli .feste e bere .gli ospiti afferrato bastoncini luminosi per illuminare la loro strada giù per la montagna tramite gondola.E 'stata una bella giornata e la notte magica ricorderemo per sempre

Fotografia : Em The Gem | Wedding Planner : . Nancie Schoener | Wedding Gown : Mikella | capelli: Krystle Tanton | nuziale capelli pettine : Prim e Posies | damigella d'onore Gonne : BHLDN| Dress ballare: Anthropologie | Orecchini : Kate ***** | floreale Sash abbellimento : Belle de Benoir | Groomsmen Cravatte : Ashley NEF | Guest Book : Bridewell mercato | Inviti e Giorno della cancelleria : Elsie J | Trucco : Beauty Box Makeup Arte | Photo Booth :pic Box | cancelleria Fotografia : Lindsey Chin - Jones | Muta : J. Crew | Luogo : Northstar Zephyr LodgeBHLDN e J.Crew sono membri della nostra Look Book .Per ulteriori informazioni su come vengono scelti i membri .fare clic qui
http://www.belloabito.com/goods.php?id=422
http://188.138.88.219/imagesld/td//t35/productthumb/1/2150535353535_394146.jpg
http://www.belloabito.com/abiti-da-sposa-corti-c-49

Listening to the night angels in the sky,
Porcelain as every joy from the universe,
Flowers of eternity always surrounding them.
Time heal broken hearts,
By vast velvet magic of yesterday's  young.
She explores life's poison,
Sad father did worry and never smiled.
Lingering peace go after daughter,
And wake her from decay.

Uno sguardo ,due anime perdute ,
Un solo attimo per riportarle a galla !
Gli occhi di lei…
Gli occhi di lui …
Una sola anima ormai !
Lui, forte creatura leggendaria dal spasimato passato
si sente fragile e impotente come mai prima.
Le lacrime di lei  colpiscono più di mille *****,
e il  sorriso …oh! Il  sorriso , non li dà gioia…no,
perché è il sorriso di lei  la ragione della tua esistenza ,
non più la Terra a tenerlo fermo ,ma l’esistenza di lei.
Lo sguardo di lui  che colpisce gli occhi di lei fa invidia anche al sole:
dolce, sereno, colmo di un eterno e sconfinato amore
che gli fa perdere il senso della vita e della persona,
quel amore che è l’unica cosa a poterlo  salvare
dal suo lurido destino e strapparlo  dalle  grinfie  della  solitudine!

sono l'autostrada che hai paura di percorrere, quella che i tuoi genitori ti vietavano di fare appena presa la patente, quella dove ogni giorno si fa un incidente.
parlo di ciò che sono per evitare di dire ciò che non sono, mai provata l'ebbrezza di riuscire a salvare qualcuno.

how soon... is... savannah brown,
to represent sylvia plath?
                                               too soon?
i say, too soon.
                  i have come across
my second fictional charioteers...
ragnar and athelstan...
   ivar the boneless and...
  bishop heahmund....
                      my "concerns"?
Αγνή Παρθένε...
              χασμουρητό:
   (χ) chi...
                   chasmonreto...
while i thought of?
the hungry only feed their
thought by usurping a freedom
from hunger!
                      how the first wave
of heathens learned to be humble...
while the second wave of heathens
aspired to be... noble...

   who, are, we, versed in
teutonic chants?
      de pacem domine?
            might i, site, a sing-along
to a kumbaya?
              replica?

             salvare mea dominus,
mea praesentia....
          quod iustificationem
   vestra autem praesentia et vestra
   salvus erit immoderata cuiusque
     luxuria subsequenda...

see... leftist intellectuals
always **** at the teet of islam,
in terms of the blinding lights
of "consciousness"...
but, what does, 'fathom', begin,
and end with?
                    
the antithesis of
a soul?
  the anti of a psyche?
well, there's
the yawn,
and only the yawn
to counter
the winds of breath.

          at each of these medieval
chants... i weep...
           i weep from a certain
presence of joy that cannot
find translation within the confines
of the modern world...
i cry, because i find the sort
of joy, that cannot be,
associated with the joys
of the modern world...

      to think... a pagan...
twice over...
         ragnar in athelstan...
the source of knowledge...
worth more than gold...
and ivar in bishop heahmund...
purity, truth...
          an antithesis of
pagan jeleousy...
  nobility...
            what man is not
allowed to cry,
in celebrating the slow...
snail like climbing
manifestation of
a conversion?

         if man is ever allowed
to cry...
       it's at this...
         that element of beauty
of a transvaluation of value...
   ragnar in athelstan: knowledge...
ivar in bishop heahmund:
                       value(s)...
to be of noble cause,
is to demand...
                           and what if...
sisyphus... didn't roll the stone
up a hill?!
  what if... he just let it sit...
and pretended the stone
to be a mirror...
  not so much a "mirror" adequate
for an image, reflected,
more.... a "mirror" of
his thinking?
  surely... thinking is born
from the existence of inanimate things...
rather than animation?
    thought surely has to
source itself in inanimate objects...
first... before moving into
the fog like argument of evolution
working from the ontological extensions
of apes...
              ex similitude rurus ut similitude
      (out of similarity, back into similarity)...
ad imitatio...
        (toward imitation)...
        et regressio
                     (and regression)...
          but... all the critique of byzantine
culture... once a convert to a byzantine hymn:
forever a convert... to a byzantine hymn.
even the ancients can't allow themselves
to convert the heart from allowing
the heart to absorb the conversion that has
a pristine fathomability of the mind:
in its state of being: thoughtless.

the conversion pilgrim:
from catholic,
                 to hebrew...
back, en route,
                 to Byzantine chants...
   was anyone ever, really,
worried out the metaphor: Byzantine,
to replace the word: bureaucracy?
i was more worried about
a conversion via sung psalms.
          and if it is music,
and i cry...
                   i treat that as
a worthy authenticity worth
investigating...
given... Ragnar valued the knowledge
of a monk...
while Ivar...
  the nobility of a christian
warrior bishop.

                    how may i ever repay
my slander...
       i will only repay that slander...
with my honesty...
i need not torture myself,
in fathoming the unfathomable
rites of repenting...
          i will cry, upon succumbing
to the sand psalm...
and if that is not enough...
then i will continue to renounce...
and slander...
   for what are the tears of the honest...
equal...
         to be equal made...
upon the lashing...
the "repenting"... the "pure"...
the liars?!
                   liars do not cry with
joy... liars cry...
to masquarade their hidden ambitions /
or whatever other hydra head
pops to mind...
                 guilt.
i cry... because beauty needs to be
celebrated... with the only worthy
and available alms... tears!

Se pare ca știi totul
Și doar a predica
Nu văd ce rost are
Aici prezența mea
Când ce rezultă-n mine este numai sânge
Dat pe dinafară pentru a te unge
Pe răni tu, înțeleptule
Ai țipat destul să-mi tai urechile
Furia ți-a ajuns dincolo de cer
Și cântecul ți-e plin numai de "disper"
Si gol de "ajutor"

Însă nu e "gol"
De "spune-i tu pentru mine"
Ca și când ar fi ok să obții
Tot ceea ce vrei fără sa îți ții
Singur șaua vieții
Se simte incredibil și-mi pare impecabil
De bine plănuit, căci nu ești responsabil
Dacă nu merge bine, doar n-ai spus tu ceva
Erai prea ocupat cu a te alerga
Cu furia cu mânia și mândria ta

Toți sunteți furioși și intitulați
Să aveți dreptate, să nu vă schimbați
Toți sunteți titani și restul sunt cei proști
Se pare că sunteți destul de inimoși
Să vă iubiți pe voi suficient încât
Să vă protejați de orice v-ar provoca mai mult
Perspectiva asupra realității
Asupra iubirii sau a maternității

Iubirea mea nu pare
Să aibă loc aici
Și nu-s vreun salvator
Ca să vă scap de frici
Mai ales atunci când clar ca din topor
N-ați sugerat niciunul că vreți vreun ajutor

Suferiți că vă place și asta-i adevărul
Pe care-l văd eu, nu *** sa fiu eroul
Când refuzați puternic orice implicare
Care să vă fie puțin provocatoare.

Nu vă doriți salvare, ci numai validare.

Sclavi ai vieții voastre, ah cât e de trist
Dar păreți comfortabili în lacrimi și abis
Și când am încercat o mână sa vă-ntind
M-am topit și-am plâns, era mult prea acid

De libertatea-i munte, îmi sunteți plini de mare
Și-am să vă mulțumesc, căci nu e de mirare
Că busola mă îndrumă pe altă cărare
Și vântul dintre pânze îmi zice așa tare

"Ești doar eroul tău, și orice chemare
Ce vine dinspre ei, doar cere ca atare
O respingere simplă, fără vreo formă
De sentiment de ură sau țipete de normă "

Nu vreau sa vorbesc cu nimeni despre nimic
Și am s-o țin simplu, nu am s-o complic
Dacă îmi aduceți acest zgomot în casă
Sper să mâncați bine, dar nu la a mea masă,
Am sa vă anunț că nu e pentru mine,
Și am s-o zic repetat și dacă tot nu-i bine
Sau nu are valoare încă ce vă spun,
Sper să fiți iubiți, dar pe al meu drum
Nu vă mai *** permite vreun fel de access
În realitatea mea sau să îmi abuzez
Iubirea și răbdarea când văd așa de des
E loc doar de-un om, și drumu-i deja mers
De mine.

Așa că baftă voua,
Și cu bine mie.
Sau poate e pe dos,
Nu vreau sa stiu,
In fine.

_M.