"sper" poems
In{peace}ner
Yet again, I a(struggling)m to sleep,
Yearning for m(soul)y to keep.
Day by pa(day)ss with no remorse.
Death scouring the lands on his tire(horse)less.
There was Mar(First)cos,
There was Ka(Then)in.
De(coming)ath is for all of us,
As morale beg(wane)ins to.
Shots are fired in hot spu(sporadic)rts,
du(I)ck for cover as my shoulder hurts.
Blood flo(down)ws my arm as I grasp my gun,
I close my eyes as my comr(run)ades begin to.
I am paralyzed, planted in the ea(bunkered)rth,
My comrades car(me)ry as they flee.
I fig(sanity)ht, refusing to see my own worth,
As bullets fly by, in an endl(torrent)ess of maniacal glee.
The pain sears, racing through mi(my)nd.
Muscles, tissue, bone, to unw(beginning)ind.
Con(crosses)cern my comrade’s face,
As he looks at my pai(disgrace)ned.
Earth spews the gro(from)und to my right,
Launching us into the thick fum(air)ed.
I scream again as my pa(rears)in its roaring might.
My vis(fading)ion as my body lands on my earthen lair.
whi(Death’s)sper then did creep,
His bre(cold)ath in did seep.
I no pa(feel)in as I know its time,
To join m(mates)y, out here on the Rhine.
May 7, 2012
May 7, 2012 at 8:44 PM UTC
Cât poți iubi și să tot rabzi,
ca ultimul cuvânt să rămână neschimbat,
tot ce se întâmplă e că tu te zbați
să ieși din adormirea sentimentelor
ce adânc se tot ascund de demult.
Vrei să plângi, dar n-ai curaj,
crezi că totul se va transforma în țepi,
căci odată ce îți ies la mal emoții,
te temi că niciodată acestea nu se vor întoarce în mare.
Te simți pierdut, și că totul nu mai are sens…
dar oare când te vei trezi, din acest sentiment?
Când oare vei fi bine, și nu vei mai suferi?
Mă întreb în fiecare zi acest lucru necomplicat,
și sper că te vei trezi, și poate vei schimba
acel ultim cuvânt dat în vânt
cuvântul care te-a făcut să suferi și acum,
și nu numai pe tine, dar și pe cel iubit…
Jan 3, 2025
Jan 3, 2025 at 10:13 AM UTC
picături de cafea pe cizmele mele albe din dulap,
lăsate din toamnă să se holbeze în întuneric
praf ce plutește prin lumină feeric, am deschis geamul, sper că merit.
doare subit ceva ce nu simt iar eu din nou am doar 9 ani sub pătură, uitându-mă în gol...
şi caut un clește încins cu care să mă scot afară din mine până nu puşc dinadins.
trec zilele rămân îndrăgostită
de tine și de zidurile ce ne țin în viață
de tine și de primăvară.
orice cameră e de-un bolnăvicios amar, afară respiră sper ca gândurile să mă mintă.
seara stau și miros vară, și e mireasma singurătății, așa de dulce, atât de urâtă.
măcar luna stă nemișcată și când îmi deschid ochii miroase a tot ce am iubit vreodată.
mă ascult pe mine câteodată și sunt tânără
nu mai vreau bani, mâncare sau speranțe
vreau să fiu aici.
Apr 2, 2022
Apr 2, 2022 at 6:51 AM UTC
*** s-au dus iar zile peste mine și eu le-am vândut pe nimic sperând la libertate și n-am primit nici măcar dreptul de a dormi.
*** m-au călcat orele în picioare râzând de visele mele anticipative.
M-am săturat de zile și nopți placebo
De batjocura lumii când vreau doar să râd.
M-am săturat de semi-singuratate,
Și de fiecare gând.
M-am saturat de tine,
Tu cel din oglindă, că plângi doar când nu ți se cuvine și râzi fără inimă.
Sper să nu-ți mai plângi sănătatea că nu are să se întoarcă,
Căci camera ți-e goală și tu tot aici ai rămas,
Tu râs fără spațiu de ecou
Raza de soare în crepuscul,
Nu-ți mai număra zile pentru un erou,
Și șterge-ți rujul.
M-am săturat de tine,
Tu cel din oglindă, căci tu nu vei fi eu vreodată iar eu nu voi fi tu.
Așa că refuzând să plâng, iubire, îți aștept sfârșitul.
Murdar om mai ești,
Păcătos din natură.
Sper să nu mai grăiești, sper să te arzi cu propria-ți ură.
Oct 5, 2021
Oct 5, 2021 at 9:19 AM UTC