Submit your work, meet writers and drop the ads. Become a member
stranger Jan 2022
Îmi deschid gura și e fum
De parcă winston m-ar fi luat și câștigat
Ca pe un trofeu.
Cancer deraiat de eu.
Ciuda zbiară.
Înghite ca o termită toată camera asta din lemn răstignită în casă-goală
Roade păr, unghii, gânduri, șoapte
Speranțe.
Deșarte.
Împletite în părul unei alte eu.
Una ce nu e răzbunătoare.
Una rămasă copil stingher pe o strada de București mai puțin tulburătoare.
Dumbrava Nouă portal spre Strada Bîrca numărul 15,
O mișcare, 7 fețe.
Ilinca minte, Ilinca doare, Ilinca crește, Ilinca ucigătoare.
Ce mârşav gând, să scap de mine.
Mă holbez la oameni poate uit și revine
Viața într-un moment maniacal al zilei.
Un spate îndoit, un umăr întins pentru tine
Să-l mângâi, să-l fărâmi în palme
*** dorești.
Eu ard dar am răbdare.
Să pier ca cerul dimineții în favoarea verii.
Rupt din soare.
stranger Jun 2022
ochii migdalați
ochii triști,
mi s-a mai zis...
mă spăl pe dinți până dau de sânge.
știu că e de rău, știu să plec când începe.
am deschis geamul, am lăsat o lumânare roșie-aprinsă de dragul lui iunie
un strop, o linie trasată pentru dragoste
nu. nu dragoste, obsesie-am decis să scriu în secret, timpul se dă înapoi și el.
pact cu lumina o să fac curând, să mă țină în haloul ei sfânt, să mă țină atât de divin în capcana ei curcubeatică.
aud voci și miroase a tine, trag draperia să-ți picteze prezența roșie, cărămizie, tiranică
am să-ți fiu sânge!
*** *** eu mai bine, şiroind sfios din vene, înfloresc damnat pe gene și mă usuc juvaier.
dispar dacă ***, dacă nu, halucinez în mirosul ăsta ce își știe ispita din aer.
mâine se transformă în ieri, eu în topaz meschin, labradorit stingher.
mă sting și fur suflarea lumii n-o mai dau la nimeni,
mă sting și eu cu tine, în bolta asta feerică de sânge - nu mai vreau să mă simt mâine,
o pulbere fină a unui om desfigurat, una dintre multele dorințe ale unei minți hapsîne.
grăbește-te și scoate-mă afară din mine!
de ce scriu în română?
Prin codrul bătrân, șoaptele cântă,
Un dor ascuns în foșnet stingher
Străluce o rază pe frunza cea frântă,
Și Vântul aduce povești din eter.

Izvorul tresaltă sub a soarelui surată,
Și-mi spune tăcut legământul uitat
Din taina pădurii, de veacuri păstrată
Se naște dulce vis, în amurg luminat.

Sub teiul cel vechi, printre raze pierdute,
Un gând înflorește sub pasul tău blând.
Și timpul adoarme-n secunde tăcute,
Lăsând primăverii un loc tremurând.

O lume de vis se ascunde sub frunze,
Sub umbra ce tremură tainic pe drum.
Iar Vântul cel tânăr, cu zâmbet pe buze,
Învăluie cerul și arde lumea-n scrum.

— The End —