Pe cand noaptea se lasa si nimanui nu-i pasa,
Pe cand ceata-ndeasa si acum far-de-prefata,
Pe cand lumina piere si se lasa cu durere,
Masca eu o pui deoparte si ma definesc aparte.

Caci ma vezi ziua schimbator,pe emotii trecator,mijlocitor
Sad sau merg,vorbesc sau tac,dar sunt tot un...liliac.
Caci doar eu ma inteleg si fluier mut,caut coleg...
Dar de unde sa gasesc,noaptea zbor,ziua zabovesc.

Stau si plang,stele de stele,indurerat,companie-mi tin doar ele.
Luna nu o mai suport,imi strica lumea ce mi-o port...
Indoliat mereu,dar nu se vede,caci doliu-mi tot...cine ma crede?
Nimeni,caci imi scriu doar mie;Sa ma cunosti?!...e Blasfemie.

Hai sa-ncerc sa ma arat...usor,sa nu dau indarat.
Schimbat in singur,deci cu timpu,trecutau anii,schimband grupu,
Cutand mereu fata far-de-zar,siguranta pura,dar e in zadar;
vesnic adaptiv,renuntator,am invatat constant *** e sa mor.

Trecutau anii,evoluand,am luat cu mine tot,furand,culegand.
Tarziu mi-am dat seama *** de izbutesc...In invizibil eu traiesc
Domino eu mesteresc si involuntar,mereu,eu il pornesc;
Toate piesele-mi cad in sac,se evapora...plang si tac
Munca,alinare o secunda,dau masca jos,da sa se-ascunda
Urlu,magai,simt,gandesc si mereu ma pacalesc.

Cautand mereu ambrosie,dar nectaru tot ma chinuie...
Trec prin sange si prin sentiment cu idealu-mi stimulent
Dau de-o ea si dau de mine,dara EA nu da sa vie...

Va ascult *** reprosati,radeti,inghiontiti,bucurosi sau suparati,
Calcati pe voi,calcati pe mine,ignorati si totusi tine...
Gasiti refugiu-n contradictii,fugiti de voi,va luati de dictii
Si astfel tot ma atacati,priviti spre mine indignati...

De ce? eu pur "sange" m-am nascut,fara frica si nu m-a durut
Ati venit,m-ati "educat",fara mila si regret,tot voi m-ati conturat.
Sad in fata voastra-acum,reprosati,ma indemnati pe alt drum.
Ce vina am eu ca v-am ascultat?,fac ce stiu,ce ma-ti invatat.

M-am luptat,m-am ridicat,de unde voi m-ati aruncat,
Si cu aripi noi noute,diferite,...dar dragute...
Am decis sa nu v-ascult,sa fac ce stiu,tot mai mult
Si astfel ne-am departajat,in voi si eu,...TERIFIANT!

V-ati semnat propriu testament,sa va dau iubire vehement,
Va dau tot ce batjocoriti,va dau ce nu vreti pana muriti,
Dar cu timpul s-a schimbat,ati invatat,ati evoluat...
Tot,tot,tot,ce eu am dat,miseilor,ati manipulat...

Am luptat,am incercat,ce simt,pe  voi e insemnat,
Tatuaj fara de voie,nevazut,scris cu lamaie;
Caci il vad,il desclusesc,in oglinda eu privesc
Intorsi pe dos pana la moarte,va citesc ca pe o carte.

Am trecut incet,incet,printre voi,plin de regret...
Sa va iubeasca Dumnezeu,caci in lumea me-as doar eu.
Emotiv,departajat,scriu in stele-ndoliat...
Preamarind singuratatea,cunoscand nici-cand dreptatea!

Greu de inteles,desprins,incalcit parca-n adins.
Zbor acum si scriu departe,bucurand scantei de soapte.
Sad in somn,visez pucioasa,tremur vesnic dupa raza.
Si tipand pe ploaia deasa,ma asez usor,...mi-e greata.

Imi soptesti vorbe dulci, in timp ce-ti ascuti spinii,
Ca prin vraja ma atragi printre portile gradinii.
Si se-nchid in urma mea cu un scartait incet,
Soarele dispare-n zare lasand cerul violet.

Eu te caut fermcat printre atat de multe flori
Ce ma incanta si m-atrag cu ale lor calde culori,
Frunzele fosnesc in juru-mi, in explozii de ecou
Tu incet prepari veninul in amurgul indigou.

Si pasesc increzator, nestiind ca o sa m-ataci
Fiindca asupra ta vegheaza o armata de copaci,
Si ma zgarie si-mi par un sinistru labirint
Luna imi ghideaza calea cu a ei raza de argint.

Stralucesti printre frunze atragandu-mi privirea,
Caci mirosul tau ma cheama si-mi ineaca gandirea,
Inima-mi tresare tare fiindca tu-mi promiti saruturi
Inauntru o simt *** bate simultan cu mii de fluturi.

Si imi canti incet un cantec intr-o liniste de gheata,
Insusi labirintul verde se trezeste usor la viata.
E o lume de poveste, totu-mi pare ca-i un vis
Tu sirena din adancuri, ma atragi inspre abis.

Simt liane *** se aproapie, si se incolacesc pe mine
Si ma trag tot mai aproape aducandu-ma la tine.
E de ajuns sa te privesc si raman pe loc lovit
Simt doar inima *** bate, caci in rest am amortit.

Nici medusa insa-si cu ai ei ochi patrunzatori
N-ar putea sa ma inghete si sa-mi dea asa fiori.
Cu niste lanturi cuprinzi intreaga mea fiinta
Impietrit si fascinat eu privesc cu neputinta.

Ghimpii-ncep sa ma intepe  si in carne isi fac loc
Simt veninul *** patrunde si *** sangele ia foc.
Caci cu cat m-apropii tot mai mult tu ma ranesti,
Si in crunta-mi suferinta tu continui sa zambesti.

Sfaramat in mii de cioburi, ma atarn de-un fir de ata
Doar prezenta ta himera ma mai tine acum in viata.
Insa tu dai drumu lantului, si ma zgarii violent,
Din atatea rani deschise veninul se scurge lent.

Naucit ca sunt iar liber, tremurand m-am ridicat
Chiar si ghimpii tai uscati, eu incet i-am scuturat.
Doar in inima au ramas, caci mi-e frica-n lipsa lor,
Viata incet mi se va scurge printe gauri s-am sa mor.

Simt un foc adanc in suflet care arde irizat
Si cu infinita lui ardoare, ma consuma infometat,
Caci te vad acum mai clar si incep sa realizez,
Ma ranesti doar stand acolo desi eu ma-ndepartez.

Nu sunt ghimpii ascutiti ce m-au stors usor de sange
Nici veninul tau fierbinte ce din vene mi se scurge
Nu-s nici vorbele otravite ce le spui tu cu blandete,
Caci desi nu vrei s-o faci, ma ranesti prin frumusete.

/rome didn't make it this far, north, or east... pride of the english resides in its authentic latin script, i.e. without diacritical implementation that other latin-revised nations adopted... shame, seeing this global shamble... or rather: sham'b'oh... what made Cyril revise / revitalise the greek script!? naked england... masochistic crux bearer... with a time reference of 0... in kantian terms: a denial; let's just stick to the mop of hair, bleached, in the political theatre; i.e. told you: johnson!/

eastern europe...
                                              now...
th­at really ****** me off...
considering
what's emerging,
i.e. the western bloc...
i don't know why it pissess me off,
but i am adamant in stating
the case...
             isolationist
f. d. r. ****-buddies...
     can't escape the monstrosity,
reiteration of the existence
of lithuania, latvia, estonia,
finland,
                 the bleshazzar's feast
that's belarus...
east, as if there's something
inferior, needing a "coming togehter":
just look at your own ****-show!
happy? thought not.
you know my weakness,
       as a weakness,
it's biased on the basis of a term...
              quasi-continental people,
i.e. the english,
              island-people...
island-dwellers...
hobbits that ransacked the whole
******* world,
and cannot mea culpa
their "beloved" christianity...
          ****'s stinging?
yeah... it bites back...
                   pauper kind...
     keend you *******, schmuck!
tough, isn't it,
to inherit what's synonymous
               with pride!
but believe when i say:
hard to catch a west african...
   how to craft a genesis?
                 ******'s too agile!
and if i catch one,
it's a gullible speciment!
why don't afro-americans take
to leisure, visiting africa
dumb-talking the macaque monkeys
fathoming a shadow
           on a balcony?!
no ****** will tell me why,
and O why...
                the afro-h'americans
do not attest to spend their leisure
time in fra-frica!
  too polluted by europe?
              guess you the prime
cheese in Yapan!
          speaks with a 12",
                   but with a tongue about
the length of a nano-metre.
oh i looked a monkey in the eyes,
didn't see either darwin or
an african...
                 what i did see was Loci...
and you're attempting
a halfbaked hunchback reiteration...
no, that's not a compliment.
i have to look down on
the english to simply look ahead...
they can have the meridian divide,
but sure as ****,
they ain't the bellybutton people
of this world...
            let 'em have their island...
people already recognise them
on holiday,
        as the most, unruly drinkers...
cite Ibiza...
              cite majorca...
               you'll breathe
an ancient past into a modern greek
with the way you're stressing
"origins"...
                        i can only love
the english, by addressing
               a contempt for them;
reverting to their own maxim:
             you have to be cruel, to be kind;
the english are far from not
                 exercising contempt.

Vă zâmbesc
Fiindcă-mi doresc?

Sau vă zâmbesc

Fiindca trăiesc
Frica mea asta de om

A ideii de abandon?

Oare cine-aş putea fi
Daca nu aș mai vorbi
De dragul dragului de-a fi

Înconjurat de oameni vii?

Costul ascuns nu doar doboară
Respectul meu da-mi şi omoară
Imaginea de cine sunt.

Dacă aş glumi doar cand
Nu o fac de la vreun gând
De a ține lumea aproape
Câte maini ar zice "poate
Mi-e mai bine fără tine?"

Măcar aș mai dori vreun om
Să-mi fie-n preajmă când nu dorm?

Cine sunt eu pe Pământ

Când nu mai sunt alți ochi în jur?

Încerc să aflu vreau să cred.

Nu mai ştiu de ce zâmbesc
Şi este confuz să trăiesc
În felul acesta până când
Înțeleg iar cine sunt
Eu cel cu mine.

_M.