Luna își arata fața întoarsă
Eu aștept primăvara roasă
De crude adevăruri și ochi întredeschişi.
Mi-am spus că-ți voi da 2 săptămâni să miști,
Că până pe 14 februarie îmi voi recupera afecțiunea efemeră și mirosul distins
Care mă adormea atât de violent.
Mama făcuse deja pariuri că ne distrugem,
E vina mea, am avut prea multă încredere în mine sincer.
Rupe-mă de realitate, nu eram prea trează înainte
Să scânteieze cerul a regrete vorbite,
Împielițând vântul ăsta crud.
Căci oricât de mult aș spera la primăvară, el tot bate și eu rămân...
Înfrigurată de furie înlocuind o fire,
Impertinentă oricum.
Am avut dreptate bilateral,
Nu ne-am putut păstra.
Am și vrut asta.
*** era să trăim orice altceva decât o altă banală suferință?
*** era să avem speranță?
Devastator probabil,
Strigător la cer!
Pune-mi la loc mâinile care au rămas pironite undeva la tine în creier căci doresc amar să mă trezesc  vie.

Make sure the doors are open!
So I can stumble in and out with no problem
So you can hear the trample and the bust
Of the bathroom floors as I spill my guts
To love and to decay,
Too pretty to abandon what a frivolous display.
Somehow I know what will make me ache even in the smallest of doses.
My body hates me but my mind hypnotises,
The 7 seconds of drunkeness spilled in euphoric dancing I will pay forever
A 3 day lasting hangover for a fever.
For a few moments when all I feel is beautiful.
Worth the world ringing in my ears, the shame rumbling in my stomach, the haze of it all.
I now no longer feel you, just the world breaking underneath me
For Nina's Baltimore to play and my chest to burn I'm free.
This pain must be reality.
Bent over I'm walking so much farther than I expected,
So fragile, so puny, so ashamed in this shamelessness.
May the day rule and the night linger less,
My mistakes ready to undress for some peace,
Of mind because body will be restless.
Where have you gotten yourself this time spider lilly,
This pit of petals none of them perfuming,
Your dying breath this lifeless body.
Know that you will be the one dying.

Delirant, înrăit,
Sticlete răstignit.
Pe un vârf de gard clementin.
Vorbește-mi de dureri de suflet.
Ale inimii frânte dulci scobituri.
Vorbește-mi de vise curmate,
Ale vieții calme zguduituri.
Lumea alunecă, eu mă împiedic de
Compot de inimă rămas pentru o iarnă fără sfârșit.
Rămân eu în liniște.
Pun zahar într-o tăietură
Viitorul este strălucit sunt doar rea de gură.
Un vârf de şold vânăt
Cerul gurii o gulie
Bătută de grindină, amăruie.
Un cot, un călcâi, un om nătâng, un simplu cui.
Cablu fumegă furie, roşu prăfuit pe covor
Mă vrea să urlu de ciudă, de nervi, de dor.
Mă vrea pe margine de macara ori 9 metri sub pământ.
Timpul trece tot mai rece,
Tot ce *** să fac e să-i mănânc urmele.
Două mâini goale în zăpadă, nu tu mănuși nu tu buzunare,
Frig făcut ardoare
Pentru o stea căzătoare, pentru o viață nepăsătoare.

§
I wish to be bones
Undoused by this vinegar scented shirt
Alone, a spring in this bed, a splinter in the headboard.
Writing love poems is so facile
Easily infatuated, I fall in love so heavy
Detailed manuscriptic, I'm pulling.
A love that isn't mine to be keeping.
A love that only I'm loving.
Like always cursed being.
The snow underneath me won't be melting,
Anytime soon.
Martyrdom crinkles and still I'm the one suffering.
What's not to be working I do it to myself lately.
Eyelashes catching ice, sleeping is my demise.
Snowflakes to be kept on the tips of my black gloves, I'm fighting for myself or at least I try.
Should've known desperation was no love, not worth it but my
Heart is lingering in stomach acid, cuz I've buried myself so deep, I'm crawling.
Out of bed every morning sickly to the kitchen table promising that I'll be cleaning up
Myself off the floor and sheets and never feel like this
Ever again.

if I drink enough beer with my dad it'll compensate for all the years he wasn't here,
if I bake enough cakes with my mom i'll forget I'd never forgive her.
Just like if I had 9000$ no-one would ever see my face again.
Fugees echo in my bathroom, they smell of anger when the song ends.
And now I'm brand new.
Water sits on me like a disease,
And now that I shaved I can see how that bike bit me.
The scars on my legs laugh bitterly,
How could I not see?
That I'm the flu within me.
I'm guilty.
For the insomnia, the tears
For the kid in me with no freedom, for the fears.
I've made and broken my own dreams,
Just how things are meant to be.
Timeline healthy.
Life will eat me,
Whole and leave no crumbs.
Wipe the table too, you eat well when you behave well.
And so I'll die at my own hands.
Forgiving yet so ravaged,
Desperate to touch
Some other version of me.
I'll die how I always wanted it to be,
by my own means
slowly
wrapped in the smears of superficiality,
I've clung to, solely, to survive being me.
Hollowed out but never empty
The only thing left to caress,
Is the shell I'll become to protect what remains of myself
Salted smile scented happiness.