Submit your work, meet writers and drop the ads. Become a member
stranger Jan 2022
Delirant, înrăit,
Sticlete răstignit.
Pe un vârf de gard clementin.
Vorbește-mi de dureri de suflet.
Ale inimii frânte dulci scobituri.
Vorbește-mi de vise curmate,
Ale vieții calme zguduituri.
Lumea alunecă, eu mă împiedic de
Compot de inimă rămas pentru o iarnă fără sfârșit.
Rămân eu în liniște.
Pun zahar într-o tăietură
Viitorul este strălucit sunt doar rea de gură.
Un vârf de şold vânăt
Cerul gurii o gulie
Bătută de grindină, amăruie.
Un cot, un călcâi, un om nătâng, un simplu cui.
Cablu fumegă furie, roşu prăfuit pe covor
Mă vrea să urlu de ciudă, de nervi, de dor.
Mă vrea pe margine de macara ori 9 metri sub pământ.
Timpul trece tot mai rece,
Tot ce *** să fac e să-i mănânc urmele.
Două mâini goale în zăpadă, nu tu mănuși nu tu buzunare,
Frig făcut ardoare
Pentru o stea căzătoare, pentru o viață nepăsătoare.
S-așterne arama în valuri
Pe vatra codrilor goi,
În toamna plină de daruri
Și regrete mai apoi.

Cad frunzele goale
În vreme de vânt și nor.
La nimeni nu-i va fi jale
De sărmanele când mor.

S-agață-n plutire de ramuri,
Se pierd vlăguite-n zadar.
Se sting veștejite-n vaduri,
Lovite de vântul amar.

În freamătul fără de șoapte,
Se sting umbrele lor.
Dar nimeni cernit n-o să poarte
La nimeni nu-i va fi dor.

Țesătoru’-și strânge pânza,
În febra verii, răstimp s-a spetit
Pentru ea, ce-nvie frunza,
Veșmântul tăcerii a pregătit.

Nostalgii, tristeți te cuprind
Iarna-și așterne uvertura
Bruma răpune florile, privind
Sărutul morții farmecă natura.

Când verdele iarăși răsare
Și muguri se-nalță-n nămeți
Pieri-va-o toamna în zare,
Cu amintiri, dureri, tristeți.

— The End —