Iubirea e pericol mare
Când crezi că e din depărtare.

E pericol şi mai mult
Când cauți printr-un alt pierdut.

E bomba cu ceas sau mină
Când îi spui de un’ să vină

Nu fugi, nu aștepta,
Nu-i da formă, n-o filtra,
Nu te grăbi sau speria
Creeaz-o și este a ta.

_M>

Cât poți iubi și să tot rabzi,
ca ultimul cuvânt să rămână neschimbat,
tot ce se întâmplă e că tu te zbați
să ieși din adormirea sentimentelor
ce adânc se tot ascund de demult.

Vrei să plângi, dar n-ai curaj,
crezi că totul se va transforma în țepi,
căci odată ce îți ies la mal emoții,
te temi că niciodată acestea nu se vor întoarce în mare.

Te simți pierdut, și că totul nu mai are sens…
dar oare când te vei trezi, din acest sentiment?
Când oare vei fi bine, și nu vei mai suferi?
Mă întreb în fiecare zi acest lucru necomplicat,
și sper că te vei trezi, și poate vei schimba
acel ultim cuvânt dat în vânt
cuvântul care te-a făcut să suferi și acum,
și nu numai pe tine, dar și pe cel iubit…