"simt" poems
Toote se ek gharondey mein
kuch daraar si hai
jahan se ek awara dhoop ka katra
ek parindey ko uske khwaabon se jagata hai
thoda alsata sa wo kuch ghabrata sa wo
darwaze ke paas jaake har baar palat jaata hai
Use dekh ke na jaane main kyun bechain hota ***
Fikr-e-akhirat mein apni shaksiyat ko khota ***
Uski udaan ki mayoosi se waakif meri pehchan bhi hai
thoda adhura wo khud hai
thoda adhura mera aasmaan bhi hai
Band hai is shahar ki hawa,
Jeene ka kuch asar nahin mujhpe,
Kuch duur se ati koi awaaz, kahin yun hi kho jati hai,
Deewaron se takrakar,mere paas yun ati hai
Kis aur jaun, har simt se nawakif main aksar kho jaata ***
Andheri raaton mein akela khud ko pata ***
khud ke ehd ki zanjeeron mein, darakht si meri jaan bhi hai
thoda adhura main khud ***
thoda adhura mera aasmaan bhi hai
- طارق
Dec 11, 2012
Dec 11, 2012 at 6:16 AM UTC
Muhabbat chaiay, lazim hai kay
Saans aay aur jay
Jahan muhabbat chalay, hawa ki manind
Kay buhat tapash hai
Aur dil ki zameen mun kholay haanp rahi hai
Aur nazar kaheen poshida hai
Dil aur bahar
Har taraf
Ikk hi hawa hai
Loo ki manind
Larazti, sansanati ***
Jaisay haddion ko murjha day
Aur thara day saans ki simt ko!!
Kaheen bhe nhn, kuch bhe nhn
Jahan jaon, jahan tharon
Wahan kuch bhe nhn, kabhi bhe nhn.
Ehsaas kahan hai? Yay dil tou ab ikk pinjra hai
Jahan ka makeen bolay tou maut, saans bhe maut, harkat bhe kafan, lafz bhe khatam!
Kuch hai, in dinon, kay shaam ka ilhaam
Meray dil kay darwazon pay
Khafeef ahat say bhe
Maut paida karta hai
Aur iska paida hona
Meray wajood main
Ikk Ah ban kar raqs karta hai.
Kuch hai
Kuch tou hai
Iss shaam main , aaj kal!
Rung-o- boo ki nami, uss ehsaas ka sarood
Kaheen ab samandar paar sakoot ki chadar orhay baitha hai
Aur idhar mera wajood
Bass akhri saans ikk umeed ki aas pay laita thahar sa gya hai...
Sep 3, 2019
Sep 3, 2019 at 3:21 PM UTC
Bada mushkil tha woh Lamha tere dar se nikal ne ka...
Ke ruqsat ** rahi thi main magar ek juz wahin par tha...
Thi aankhein aansuon se pur qadam aage hi na badhta...
Nazar mein kuch nahi tha Dil mera shiddat ke ranjh mein tha...
Kuch aisi kaifiyat mein chal padi Chalna muqaddar tha...
Kabhi lautungi main dar pe mere Zehn mein mere yehi chalta...
Yun hi chalti rahi, main *** kahan par Yeh na kuch socha...
Jo peeche dekha maine ghar bohot hi door tha choota...
Ke ab to raasta bhi ghar ka mere mujh ko naa dikhta...
Ke kaise jaungi main ghar ko mere mujh ko na tha pata...
Mere atraaf mein bas tha bayabaan aur veeraana...
Zamane bhar ki thokar ka Yeh pehla sa tajurbah tha...
Safar se thak chuki thi main aur mayoosi ka aalam tha
Par Tu ne chod na mujh ko diya Bebas besahara.....
Achanak dasht o sehra mein woh aaya ek masiha tha...
Badi hi door se dikhta mujhe us shaks ka saaya...
Usi ne rehnumaai ki sahi simt us ne dikhlaya...
Khushi se jhoom uthi main jo pata ghar jaane ka paaya...
Mujhe jaana kahan aur kis tarah Yeh ramz tha pehchaana...
Ke saathi ban rahe the "Ain" tere Na Tanha aalam tha...
Safar ab khushnuma tha har taraf manzar suhana tha..
Ke ab bhi chal rahi *** par safar ab na tha anjaana..
Sep 9, 2020
Sep 9, 2020 at 6:40 AM UTC
Angaray, Shamma-n kay aagay
Yun dikhtay hain,
Jaisay shola bujh sa jayy kissi udaas shaam main
Aur kuch nahin
Yay ehsaas ki maut hai
Jiss Kay Kafan main paiwasta chaid
Najanay kuen sakoot orhay baithay hain.....
Insaan ka wajood itna aarzi kuen hai
Kay jab roay tou bulbulay ki manind phatt jay
Aur jab ** saakan, tou kainaat naan chalay.....
Kia karna aisay **** ka
Jo khud ko jaga naan sakay
Har simt hai bass hoo
Haq hoo
Ya hoo ka alam
Har lafz main bass hoo....
Anbaar hai kay uthaya nahin jata
Har baar sulaya nahin jata
Bass chain aur roh ki ikk jang hai
Aur uss jung ka haara ikk thakka insaan......
Dec 12, 2019
Dec 12, 2019 at 5:31 PM UTC
O plimbare cu tine sub cer deschis
În timp ce drumul nostru de mai jos sa bazează pe stimă
Când mă privești cu ochii tăi de Egee
Simt căldura ta îmi influențează visele
Un sfert de secundă a fost tot ce a fost nevoie
Să știu că nu aș fi niciodată la fel
Începând această călătorie, o nouă pagina pentru cartea noastră
Pentru că deocamdată va rămâne doar seninătatea
////
A walk with you under open skies,
As a path below rests in august esteem.
When you look at me with those Aegean eyes,
I can feel your warmth influence my dreams.
A quarter of a second was all it took
To know I’d no longer be the same
Beginning this journey, a new page in our book
Because for now, only serenity will remain.
Feb 2, 2021
Feb 2, 2021 at 3:54 PM UTC
fatalism și reavăn.
reavăn și fatalism.
n-am mai scris,
n-am mai scris.
mi-a mers gura prea puțin și acum mi-e capu-n groapă.
mă soarbe Oltul ?
Rămân o cruce ortodoxă, stingheră pe marginea drumului, îndoită de mașini în depășire.
reavăn... e reavăn după ploaie și îmi intră în vene.
fatalism slav și decăderea omului, cui i-am mai dat urechile mele?
asta nu sunt eu aici,
nu eu aud, nu eu simt.
ace și mâini atinse, drumuri scurse, reavăn și fatalism.
da n-am mai scris!
nu, nu, pentru că nu ***
nu în București, nu în tramvai, nu in scaunul din dreapta, nu cu mâna lui tata strânsă pe volan, nu cu piciorul scuturându-mi în spital.
un chist pe ovar, un folicul hormonal habar n-am;tot e un reavăn tot e fatalism și eu iar n-am scris.
poate că nu mai am de ce.
viața e film destul nu mai are nevoie de scenarist, viața m-a depășit uite, e self-sustaining!
Tata a zis că i-am frânt inima când i-am zis să mă ia acasă la 2 ani, ce isteric.
Nu mai vreau să aud, nu mai vreau să simt atât de greu din cer curgându-mi la tălpi,
rămân reavăn și fatalism și nu mai scriu nimic, nimic.
reavăn sărută buzele astea - petale de iris lăsate în soare!
reavăn, reavăn sărută trupul ăsta și mintea ce duc oriunde în nicăieri!
reavăn, sărută fatalismul ăsta infantil și torturat și dă-mi înapoi tot ce a fost și poate fi eu!
May 20, 2022
May 20, 2022 at 4:47 PM UTC
"Duniya meri bachchon mein simat kar chali. ....
Shohar ki maa baap ki khidmat kar chali. ....
Kirdaar ahm mera zamane ke chalan mein....
Aurat *** main har simt mohabbat bhar chali. ..."
Sep 9, 2020
Sep 9, 2020 at 6:51 AM UTC
It’s the poem I carry inside,
Here, by my heart, where it’s always stayed,
And even I cannot decide
If I’ll ever write what it’s begged to be made
I feel its soft pulse, its quiet hum,
Yet, why am I scared to give it a name?
Or is it that, though its fire may come,
Heavy words would shatter its delicate flame?
***
(original poem, Romanian)
Despre poezia nescrisă
E poezia pe care o port cu mine,
Aici, în piept, în dreptul inimii era
Şi chiar nici eu nu ştiu prea bine
Dacă am s-o mai scriu cândva.
Îi simt vibraţiile moi, i-aud bătaia mică,
Însă de ce nu *** s-o scriu, de ce s-o scriu mi-e frică?.
Ori, deşi arde focul ei şi pieptul mi-l străbate,
Grele cuvintele-ar strivi făptura-i fină, poate?
Jan 12, 2025
Jan 12, 2025 at 9:40 AM UTC
și în Istanbul totul rămâne la fel.
numai eu merg altfel,
numai eu sunt alta.
lustruitorii de pantofi sunt pe mal,
oamenii fumează și se miră de pescăruși.
unghiile îmi sclipesc în soarele ăsta străin,
mi-e frică să aud ce e în jur
mi-e frică de nimicul pe care îl simt
mi-e frică că sunt ruptă de realitate și nu mai știu *** să mă port
dar tu
tu ai rămas la fel și mă doare viața pe care aș fi putut-o trăii cu tine.
prima și ultima
clipă și iubire.
Apr 20, 2022
Apr 20, 2022 at 6:30 PM UTC
picături de cafea pe cizmele mele albe din dulap,
lăsate din toamnă să se holbeze în întuneric
praf ce plutește prin lumină feeric, am deschis geamul, sper că merit.
doare subit ceva ce nu simt iar eu din nou am doar 9 ani sub pătură, uitându-mă în gol...
şi caut un clește încins cu care să mă scot afară din mine până nu puşc dinadins.
trec zilele rămân îndrăgostită
de tine și de zidurile ce ne țin în viață
de tine și de primăvară.
orice cameră e de-un bolnăvicios amar, afară respiră sper ca gândurile să mă mintă.
seara stau și miros vară, și e mireasma singurătății, așa de dulce, atât de urâtă.
măcar luna stă nemișcată și când îmi deschid ochii miroase a tot ce am iubit vreodată.
mă ascult pe mine câteodată și sunt tânără
nu mai vreau bani, mâncare sau speranțe
vreau să fiu aici.
Apr 2, 2022
Apr 2, 2022 at 6:51 AM UTC
ochii mei, o graniță
o frontieră de nepăşit.
oasele ce-i țin încapsulați ies afară
proeminența lor a ispășit,
sentința unui orb,neintenționat.
ce n-am văzut sare să muște,
acum ochii zvâcnesc sub pleoape închise.
ochii mei sunt viața ce am devorat.
te văd și când dorm simt *** am învolburat
marea ce mi-o port în vene.
te văd în amintiri în care nu exiști, încep să-mi propun dileme.
că ai fi existat din totdeauna,
că undeva, prinsă-n retină, te-am ținut în amar întuneric și dulce lumină.
când irisul migrează sub pleoapă, în vis
e un semn că încă exiști,
că în mine încă este destulă viață, că iubesc și am iubit.
ochii mei, un pact cu actul de a trăi
o simplă strângere de mână, nimic mai mult
de văd sau nu, respir nimic mai puțin.
ochii mei ofranda unei venerări veșnice a unui Dumnezeu ce încă se ascunde de mine.
Jul 19, 2022
Jul 19, 2022 at 5:14 PM UTC
solitudine
poate că tu știi mai bine
*** mă simt.
poate că nu vei știi vreodată.
îmi rumegă creierul niște poze, niște intenții, niște gânduri
o duceam mai bine fără.
12 ani de școală formativă care m-a îndrumat să devin o larvă.
sunt doar un copil veșnic nemulțumit, o să treacă, nu ?
mă gândesc la cuvântul "unrequited" de două săptămâni cred că ești tu.
însemnătăți infinite și totuși o fi al iubirii
o fi restul rămas de la magazin când dau 30 de lei pe țigări
o fi creanga ruptă din cireș sau dud când îți venea uber-ul
cam acru
de n-aș avea atâta furie aș zice că nu te-am iubit
aș zice că iubesc amarnic.
n-aș mai zice nimic.
mă ustură ochii
m-au luat în brațe străinii.
Apr 16, 2022
Apr 16, 2022 at 4:39 AM UTC