Cât poți iubi și să tot rabzi,
ca ultimul cuvânt să rămână neschimbat,
tot ce se întâmplă e că tu te zbați
să ieși din adormirea sentimentelor
ce adânc se tot ascund de demult.

Vrei să plângi, dar n-ai curaj,
crezi că totul se va transforma în țepi,
căci odată ce îți ies la mal emoții,
te temi că niciodată acestea nu se vor întoarce în mare.

Te simți pierdut, și că totul nu mai are sens…
dar oare când te vei trezi, din acest sentiment?
Când oare vei fi bine, și nu vei mai suferi?
Mă întreb în fiecare zi acest lucru necomplicat,
și sper că te vei trezi, și poate vei schimba
acel ultim cuvânt dat în vânt
cuvântul care te-a făcut să suferi și acum,
și nu numai pe tine, dar și pe cel iubit…

Noi doi nu ne-am iubit niciodata
Am avut doar inimile frante  
Care nu au vrut sa fie singure
Si doar ne-am intalnit,
Crezand ca suntem suflete pereche
Dar ne-am mintit de la bun inceput.
Asta pana cand am realizat,
Noi doi nu am fost niciodata suflete pereche.
Eu n-am fost iubirea vietii tale,
Nici tu nu ai fost iubirea vietii mele.
Singuru’ lucru frumos din experienta asta, sunt copii
Noi doi doar pentru asta am fost impreuna,
De aceea ne-am intalnit in viata asta.
Asa a vrut Dumnezeu.
Acum realizez ca si eu si tu,
Am fost cu gandu’ in alta aparte.